Victorie scump platita

La Severin, retrogradarea Ştiinţei e considerată catastrofică de localnici. Până şi forţele de ordine, după ce interceptează o discuţie între suporteri, intervin revoltate: “Cum dracu’ să pice, domn’e? N-are cum!”

Uitând deliberat de decepţia de la Bistriţa, dar şi atraşi de prima zi autentică de primăvară, într-un oraş golit de evenimente care să solicite masele, mehedinţenii au venit încrezători că Universitatea va dezmembra echipa încropită a Iaşului. Oaspeţii, cu psihicul afectat de eşecul greu suportabil cu Vaslui, au venit cu absenţe multiple, dar şi fără Grigoraş, îmbolnăvit de starul lui Porumboiu, Wesley. La acelaşi nivel cu Internaţional după etapa precedentă, Craiova a fost învăţată de Wotte să atace din start, iar elevii săi şi-au însuşit finalmente instrucţiunile. Cu acelaşi trio ofensiv, în care Dina se apropie de fotbalistul pe care talentul îl recomandă, Ştiinţa l-a ţinut încordat pe Brăneţ la aproape fiecare raid. Ca şi la Bistriţa, M. Costea a fost imposibil de blocat în dreapta, dar a greşit periodic ultima atingere, fie preluare, fie reluare, la fel ca şi fratele său, milos cu ieşenii când golul părea inevitabil. Florin, într-o nouă zi nefastă, avea să producă şi punctul culminant al unei reprize acaparate de gazde.
Drama îndurată cu Dinamo, când i-a fost refuzat un penalti limpede, a fost retrăită la distanţă de patru meciuri de atacantul vâlcean, agăţat brutal de Brăneţ. Deaconu a şocat mai mult decât la momentul “bricheta”, care i-a adus celebritatea în fotbalul autohton, şi a lăsat jocul liber, deşi Costea nu s-a mai ridicat de la pământ din acea clipă. Pentru a treia oară dezavantajată grav în retur, a două oară succesiv, Craiova nu s-a văitat şi a ripostat când se afla în 10, însă Gângioveanu a ratat singur. Iaşul, în prima repriză, se poate proclama fără echivoc norocoasa zilei, scăpând intactă după şarjele numeroase, dar ineficace ale oltenilor. Şansa s-a încheiat pentru oaspeţi la capul lui Iliev, care n-a mai fost oprit nici de inexactitate, nici de fluierul perfid al centralului. La 1-0, tot alb-albaştrii au forţat, parcă presimţind sfârşitul tensionat. După ce M. Costea a fost aproape în două rânduri să termine meciul, rezerva Straton a punctat din nou deficienţele la fazele fixe ale elevilor lui Wotte, iar egalul plutea deasupra “Municipalului”. Când disperarea se întipărise pe feţele tuturor şi când ratările din prima parte erau invocate la unison, a apărut salvator Prepeliţă. Căpitanul şi-a “mântuit” echipa, cu o nouă lovitură de cap, scoţând-o temporar la liman.