Meciul tur, care a avut loc între cele două adversare de duminică, Universitatea Craiova - Unirea Urziceni, pe Stadionul “Tineretului”, cu 1.000 de spectatori în tribună, s-a terminat 3-2 pentru ialomiţeni.
La o oră apropiată de cea la care se intonează imnul Ligii Campionilor, Dan Petrescu şi-a menajat doar vârful de lance, Bilaşco, pentru returul cu Rangers, aruncând în luptă, de la nivelul tribunei, unde, exilat, a privit disputa, restul artileriei, pentru a stopa seria de trei partide interne fără succes. Surpriza a venit la anunţarea primului unsprezece al Ştiinţei, unul în care nu s-a regăsit niciun mijlocaş la origine. Dacă ţinem cont că Dilevski era anunţat fundaş dreapta când a fost transferat şi a fost încercat stoper în amicalul cu Bistriţa, mijlocul oltean putea uşor fi confundat cu linia defensivă. Cu un sistem 1-8-2, în care Stoica a sărit inutil să devieze mingi pentru ţâşnirile fraţilor Costea, craiovenii nu au călcat prea des în careul advers în prima parte. Ştiinţa a arătat ca un boxer, care, în prima repriză, se refugiază în gardă şi utilizează în exces eschivele, în speranţa de a da lovitura de graţie spre final unui adversar sleit. Din colţul celălalt a plecat, un pugilist care a părut, preţ de 45 de minute, dintr-o categorie superioară, subliniind diferenţa dintre Champions League şi locul retrogradabil al Craiovei printr-o serie puternică la corp, căreia, de unul singur, Merlier nu i-a putut rezista. Unul dintre croşee a intrat în plin, Frunză amintindu-şi din nou că Oltenia l-a luat mişto cândva şi dovedind că, dacă nu se nasc, în Moldova măcar se prelucrează fotbalişti.
Disperat de expectativă, Florin Costea a cerut imperios întăriri către banca tehnică: “Suntem doi contra cinci mereu, ce să facem?” Din păcate, căpitanul a fost inexistent şi atunci când echipa şi-a schimbat atitudinea de joc. Asta s-a întâmplat la pauză, când Universitatea a decis să lase garda jos şi în partea secundă a lansat o rafală de lovituri, sperând să obţină knock-out-ul spectaculos. Trecând din pugilism spre volei, Trică i-a ridicat o minge la fileu mezinului Costea şi Arlauskis a fost pradă uşoară la blocaj, 1-1. Apostol s-a trezit în repriza a doua cu adversari de alt calibru la mijloc, iar Varga şi Bălan nu şi-au mai făcut de cap intrând pe rând să coordoneze acţiunile inoculate de “Bursuc”. Frunză a fost din nou irezistibil, în condiţiile în care Găman a oscilat între “lumânări” şi ieşiri târzii în marcaj, iar Unirea a preluat iar avantajul.
Craiova s-a metamorfozat complet şi a riscat cu cinci oameni de atac în ultima jumătate de oră, lăsându-l doar pe Stoica să închidă în faţa apărării. Cel mai inspirat şi determinat jucător ofensiv al Ştiinţei din acest tur, Mihai Costea, a primit întăriri de pe bancă, iar oltenii şi-au respectat media de două goluri marcate la Urziceni în Liga I. Trică - Dina - Wobay a fost triunghiul letal într-o fază pe care Unirea o mai poate întâlni doar în Liga Campionilor. Revenit cu poftă de joc şi insensibil la şicanele mârşave ale tribunei, Trică avusese mai devreme pe frunte egalarea la centrarea lui Costea cel mic, dar ghinionul său a continuat şi la 2-2, “Jose” trimiţând în transversală o lovitură liberă de la 20 de metri.
După fiecare “pumn” al oltenilor, Unirea a ripostat şi a obţinut victoria la puncte chiar înaintea gongului final. Ştiinţa a fost pradă uşoară în faţa preciziei lui Tibi Bălan la fazele fixe şi după ce a scăpat fără gol datorită transversalei şi lui Merlier, la execuţiile lui Bilaşco şi Varga, şi-a încheiat invincibilitatea la Urziceni, când nimeni nu mai credea. Cel mai bun jucător de cap din Liga I, Bilaşco, a fost lăsat slobod prin careul Ştiinţei la faza din minutul 93 şi nu a cruţat. Groggy, craiovenii şi-au dat seama abia atunci că şi-au făcut prost calculele, jucând doar 45 de minute, de parcă pe ei îi aştepta o confruntare de foc în Liga Campionilor. Chiar dacă a pierdut la puncte şi nu prin superioritatea adversarului, când se uită pe hârtie, Universitatea se vede tot sub linie după întâlnirea cu campioana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu